Ziua de 12 februarie este pentru noi, rușii lipoveni, o zi jubiliară. Este o zi când, acum trei decenii, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a fost recunoscută și confirmată oficial ca persoană juridică.
După evenimentele din Decembrie 1989, speranțele noastre s-au aprins prin apariția premiselor formării în România a unui regim constituțional axat pe valorile democrației și ale statului de drept. Ca urmare, prin eforturile membrilor Comitetului de iniţiativă, format din: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ion Popov, Echim Andrei, Nicolae Feodot, Macsim Ivanov, Petre Mocenco, Feodor Petuhov, la 1 ianuarie (după stil vechi) 1990 a fost constituită Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) pe considerentul că, până în anul 1990, etnia rușilor lipoveni a fost lipsită, timp de secole, de orice formă de organizare laică, independentă, de autoapărare, care să reprezinte interesele populaţiei ruse lipoveneşti din România în faţa autorităţilor de stat, ca şi în organele legislative, precum şi în cele executive la nivel de judeţe, municipalităţi, oraşe şi comune. Astfel, etnia noastră, a rușilor lipoveni, ca, de altfel, și celelalte etnii naționale, a intrat într-un proces de identificare politico-civică. Prin acest act, noi am înscris o nouă pagină extrem de importantă în istoria etniei noastre.
Semnalul pentru unirea noastră într-o Comunitate laică a fost dat în cadrul ședinței lărgite a Comitetului de ințiativă din 25 ianuarie 1990, la care au fost prezenți și delegații rușilor lipoveni din toate localitățile cu populație ruso-lipoveană din România, precum și cu prilejul primei apariții a membrilor Comitetului de ințiativă la postul național al Televiziunii Române în ziua de 8 februarie 1990, cu care prilej a fost prezentată platforma-program a Comunității, precum și Chemarea către toţi lipovenii din România. De atunci, la chemarea noastră au răspuns cu entuziasm mii de ruși lipoveni. Ulterior, ni s-au alăturat nouă, fondatorilor – deschizătorilor de drum spre unirea tuturor rușilor lipoveni într-o Comunitate laică, toți cei care, însușind platforma-program, ne-au susținut, devenind și ei, la rândul lor, inițiatori și fondatori ai comunităților locale ale rușilor lipoveni în localitățile lor natale. Printre acești entuziaști se numără: Vartolomei Samoilă (Ghindărești), Vicol Ivanov, Petru Suhov, Petre Saveli, Natalia Neumann (Tulcea), Alexandr Davidov, Trofim Artamon (Sarichioi), Simion Timofeiov, Feodor Roman, Loghin Achilov (Suceava), Grigore Anfimov (Rădăuți), Ivan Evseev (Timișoara), Mina Fomin (Climăuți), Corneliu Finașcu (Botoșani), Egor Lazăr, Elena Fedot, Ivan Marchelov și Ivan Ignat (Slava Rusă), Irina Mihailov, Gurei Vasiliev (Slava Cercheză), Mihai și Erofei Ivanov, Leon Chirilă (Brăila), Nastasia Ivanov, Petru Ivanov (Iași), Ana Maliș-Miron (Gura Humorului), Simeon Petrov, Leonte Feodor (Carcaliu), Andrian Gheorghe (Manolea), Ilie Afanasov, Vasile Ciubatura (Lipoveni), Ivan Vitizov, Mitre Serghei (Constanța), Mihai Covaliov, Pavel Smirnov (Galați), Evdochia Enescu (2 Mai), Ana Dumitru (Mila 23) și mulți, mulți alții. Fiecare dintre ei a lăsat urme în istoria Comunității, punând temelia spiritualității ei multilaterale. Cinste lor!
Prima Conferință
Pe data de 8 aprilie 1990 în Bucureşti, a avut loc prima Conferinţă pe ţară a Comunităţii noastre, la care au luat parte delegaţi din partea tuturor localităţilor rurale şi urbane din România unde sunt stabiliţi astăzi ruşii lipoveni. În cadrul Conferinței, s-a hotărât, în unanimitate, ca organizaţia pe ţară a lipovenilor să poarte denumirea de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (în rusă: Община русских-липован Румынии). Au fost, de asemenea, dezbătute şi adoptate Statutul, Platforma-program şi Platforma electorală ale Comunităţii, precum şi emblema (sigla) şi semnul electoral ale CRLR. Totodată, a fost ales Consiliul de conducere al Comunităţii, format din 21 de membri, din care au fost desemnați: preşedinte – prof. univ. dr. Andrei Ivanov; prim-vicepreşedinte – prof. univ. dr. Feodor Chirilă; vicepreşedinţi – prof. Ivan Vitizov, prof. Alexandru Davidov, ing. Loghin Achilov, maistru mecanic Corneliu Finaşcu, jurnalist Mocenco Petre, biolog Feodor Petuhov; secretari – jurist Laurenţiu Micşunescu, ing. Maxim Bordeencu. Așa s-a născut și a derulat apoi proiectul constituirii Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Ca orice început, primul deceniu al existenței Comunității noastre nu a fost lipsit de greutăți și neajunsuri. Aceste greutăți au fost determinate nu numai de lipsa totală a bazei materiale și financiare, dar și de lipsa de experiență a celor care o conduceau, n-a existat o unitate de vederi și, în loc de înțelegere, solidaritate, concordie, adesea apăreau întrei ei conflicte și intrigi neîntemeiate, ceea ce a dăunat mult bunului mers al activității în cadrul Comunității. Cu toate aceste dificultăți, la nivelul Comunității au fost înregistrate unele realizări importante. O realizare majoră a Comunităţii Ruşilor Lipoveni a constituit apariţia în noiembrie 1990 a periodicului bilingv „Зори” („Zorile”), precum şi a revistei de istorie și cultură „Китеж-град” („Kitej-grad”) în sept. 1998. Cele două publicaţii, precum și emisiunile rezervate etniei ruşilor lipoveni, de la TVR - redacţia „Convieţuiri” şi de la Radio – „Tradiţii şi valori culturale pe pământ românesc”, precum și emisiunile în limba maternă rusă de la canalele teritoriale ale Radio - Constanța, Iași, Brăila au contribuit neîndoios la cunoaşterea valorilor culturale ale etniei ruşilor lipoveni în ţară şi în lume.
Încă din toamna anului 1990, a fost introdus studiul limbii materne, punând accent pe cultivarea limbii materne ca exponent principal al culturii naţionale, iar din anul 1993, predarea religiei ortodoxe de rit vechi în şcolile unde învaţă copii ruşi lipoveni. Au fost, totodată, realizate primele programe şcolare la discipline: Limba şi cultura maternă, Istoria şi tradiţiile ruşilor lipoveni, precum şi la Religia ortodoxă rusă de rit vechi, care au fost apoi aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale ca documente oficiale, pe baza cărora au fost, ulterior, elaborate primele manuale de învăţare a limbii materne, care acoperă tot spectrul învățământului preuniversitar: ciclul primar, gimnazial și liceal. Aceste manuale, tipărite la Editura Didactică şi Pedagogică, reprezintă o premieră nu numai naţională, ci şi mondială, întrucât copiii ruşilor lipoveni nu au beneficiat până atunci de manuale proprii.
Începând cu anul şcolar 1990-1991, la Şcoala normală din Tulcea, precum şi la cea din Suceava au fost şcolarizaţi elevii ruşi lipoveni, cărora li s-a asigurat studiul limbii şi culturii ruse materne, precum şi predarea în limba maternă a religiei ortodoxe de rit vechi. Absolvenţii acestor clase au fost titularizaţi ca educatori şi învăţători în localităţile din judeţele cu populaţia rusă lipoveană. Ultima promoţie a absolvit în anul 1996. Totodată, din septembrie 2003, în cadrul Seminarului teologic „Sf. Vasile cel Mare” din Iaşi a funcţionat o clasă de religie ortodoxă de rit vechi în vederea formării personalului didactic necesar pentru predarea religiei ortodoxe de rit vechi în limba maternă rusă în şcolile din localităţile lipoveneşti. Prima promoţie a absolvit această clasă în anul 2007.
Începând cu anul 1995, a intrat în tradiţie organizarea anuală a Olimpiadei naţioanle de limba rusă maternă, la care în ultimii ani au luat parte tot mai mulţi elevi ruşi lipoveni din clasele de gimnaziu şi liceu, fiind interesaţi să-şi perfecţioneze limba maternă în forma ei literară.
În plan ştiinţific, au fost organizate simpozioane cu participare internaţională: „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional” în scopul punerii în valoare a culturii noastre tradiţionale (primul simpozion a avut loc la Tulcea în 1993).
Pentru a conserva folclorul muzical, precum și tradiţiile şi obiceiurile, începând din anul 1995, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România organizează, anual, ediţii ale Festivalului cântecului, dansului şi portului popular rusesc lipovenesc. De asemenea, a început revitalizarea sărbătorilor populare rusești lipoveneşti, readucând la viaţă obiceiurile, datinile, tradiţiile lor străvechi, despre care tinerii au auzit poate doar de la bunicii lor. Una dintre sărbătorile străvechi este Мáслина (sau Масленица), înscrisă în calendarul creştin ortodox sub denumirea de Мясопустная неделя (Săptămâna Brânzei).
Din ce în ce mai activă și mai cunoscută
Remarcabile succese a obținut Comunitatea noastră în ultimele două decenii și mai ales după anul 2002, când conducerea Comunității noastre a fost preluată de economistul Miron Ignat – deputat în Parlamentul României. Faptele demonstrează că, de fapt, cumularea de către Miron Ignat a funcţiilor de deputat şi preşedinte al CRLR a fost extrem de benefică. Avantajele acestei cumulări de funcţii se văd clar în realizările obţinute de Comunitatea noastră în ultimii 16 ani. Miron Ignat a reuşit să facă faţă cerinţelor ce derivă din cele două funcţii cumulate. În calitatea sa de deputat în Parlamentul României, Miron Ignat a desfăşurat o activitate laborioasă, de pe urma căreia etnia ruşilor lipoveni a avut numai de câştigat. Astfel, în calitatea sa de deputat, Miron Ignat a făcut demersuri şi a reuşit să obţină fonduri necesare pentru finanţarea achiziţionării, modernizării şi amenajării sediilor şi centrelor culturale locale, iar în calitatea de preşedinte al CRLR, el a ştiut cum să fie cheltuite aceste fonduri în folosul Comunităţii. Numai aşa s-a putut inaugura în ultima vreme sediile şi centrele culturale în peste 20 de localităţi lipoveneşti, dotate cu mobilier şi aparatură tehnică necesară. În felul acesta, CRLR a reușit să-și dezvolte baza materială. Tot în calitatea sa de deputat, Miron Ignat a reuşit să obţină fonduri substanţiale pentru repararea, consolidarea, precum și construirea de noi lăcașuri ortodoxe ruse de rit vechi, pentru repararea, modernizarea şi dotarea şcolilor şi a grădiniţelor din localităţile lipoveneşti etc.
În anul 2005, prin crearea unei edituri și a unei tipografii proprii a fost posibilă tipărirea de cărţi, tematica cărora abordează diferite aspecte ale culturii materiale şi spirituale a ruşilor lipoveni.
De asemenea, se organizează anual festivaluri de poezie rusă, festivalul stihurilor și cântărilor religioase, precum şi ediţii ale olimpiadei naționale de religie ortodoxă rusă de rit vechi ș.a.
În perioada celor 30 de ani de existență a CRLR, prezenţa Comunităţii Rușilor Lipoveni din România la diverse manifestări cultural-ştiinţifice naţionale şi internaţionale (conferinţe, simpozioane, consfătuiri, concursuri, festivaluri, dezbateri, congrese etc.) este din ce în ce mai activă și mai cunoscută, atât în România, cât și peste hotare.
Dacă la începutul existenţei sale, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a fost prea puţin cunoscută în diaspora rusă, astăzi, însă, relaţiile cu Federaţia Rusă au cunoscut, ca niciodată, o apropiere mult mai evidentă şi cu rezultate vizibile. Din anul 2006, Comunitatea noastră este membră cu drepturi egale în Consiliul Internaţional al Diasporei ruse (Международный совет российских соотечественников) şi este membră activă a fundaţiei «Русский мир». De asemenea, din anul 2004, CRLR este membră a Asociației Pedagogice Internaționale de sprijinire a limbii ruse (Международное Педагогическое Общество в поддержку русского языка), iar din anul 2007, CRLR este membră activă a MAPRYAL (Asociaţia Internaţională a profesorilor de limbă şi literatură rusă). De asemenea, CRLR menține legăturii cordiale cu Ambasada Rusiei în România, cu Centrul Rus de Cultură și Știință din București, precum și cu alte organizații guvernamentale, cât și cele neguvernamentale din Rusia, R. Belarus, Bulgaria, Ucraina, Letonia ș.a.
Am remarcat cu bucurie că în ultimii ani conducerea Comunităţii noastre conştientizează tot mai mult importanţa implicării tineretului nostru etnic în diverse acţiuni de preluare şi păstrare a obiceiurilor şi tradiţiilor specifice, nealterate în timp. Astăzi este evidentă preocuparea tinerei generaţii atât pentru originea, cât şi pentru istoria ei reală pe pământ românesc.
Astăzi, etnia noastră este perfect încadrată în peisajul social, economic, cultural românesc. Prezența etnicilor noștri se reflectă astăzi mai pregnant nu numai în tradițiile lor de cult religios și creație populară, ci în toate sferele vieții cotidiene ale societății românești: în cultură, știință, artă, în învățământ, armată, piscicultură și pescuit, agricultură, comerț, arhitectură, sport etc.
Toate realizările din cei 30 ani de existență a Comunității noastre confirmă pe deplin faptul că speranțele mele, ale unuia dintre fondatorii ei, au fost realizate. Comunitatea noastră ne reprezintă bine și ne apără cu demnitate interesele, devenind astăzi un factor activ în viața societății românești contemporane.
Comunitatea noastră se consolidează pe zi ce trece, iar conducerea ei de astăzi, în frunte cu președintele Silviu Feodor și deputatul Andrian Ampleev, se preocupă permanent de promovarea imaginii etniei noastre atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Comunitatea - Casa noastră ruso-lipoveană, a câștigat și câștigă astăzi un binemeritat prestigiu atât pe plan național, cât și pe cel internațional. Să facem tot posibilul să o păstrăm şi să o apărăm.