Noutati

Zorile

Istoria și tradițiile rușilor lipoveni

Svetlana MOLDOVAN | 05.03.2020
Istoria și tradițiile rușilor lipoveni

Perioada olimpiadelor și concursurilor școlare organizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEN) a început în luna februarie a.c. și, după cum am mai menționat, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) este partener în organizarea a cinci dintre aceste competiții școlare. Primul desfășurat, Concursul național „Istoria și tradițiile rușilor lipoveni’’, este adresat elevilor ruși lipoveni din clasele VI-XII, care studiază această materie școlară și este nominalizat în Calendarul MEN al Concursurilor Naționale Școlare, fără finanțare (nr. 41848/10.12.2019, Anexa 5, 18).

Nu există rezultate disponibile pentru afișare

Elevii ruși lipoveni și cadrele lor didactice s-au reunit la ediția a II-a a concursului școlar național ,,Istoria și tradițiile rușilor lipoveni” la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) din Brăila. Concursul, care a avut loc în perioada 21-23 februarie 2020, a fost dedicat obiceiurilor de nuntă la rușii lipoveni din România și a fost organizat prin Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cu sprijinul CJCPCT din Brăila, al membrilor din conducerea CRL-Brăila și ai redacției „Zorile”.

 O CĂLĂTORIE ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

După o scurtă ceremonie de deschidere, moderată de președintele CRLR, Silviu Feodor, în prezența reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării și ai IȘJ-Brăila, elevii, sub îndrumarea profesorilor de limba rusă maternă și de istorie și tradiții, au prezentat scenete și cântece reprezentative pentru momentele din ceremonialul nunții la rușii lipoveni. Concursul școlar național a evidențiat munca în echipă a elevilor, sprijiniți de cadrele didactice și de părinți, cu toții implicându-se în organizarea și derularea acestuia. Au fost multe momente emoționante. În costume deosebit de atractive (unele vechi de peste 100 de ani, cum au fost cele câteva din Focuri), atent alese împreună cu profesorii coordonatori și părinții sau bunicii, elevii au arătat, în funcție de județul pe care l-au reprezentat, obiceiuri vechi și noi, unele inedite (de exemplu, în localitatea ieșeană Brătești, împodobirea brăduțului cu beteală și purtarea lui prin sat la petrecerea fetelor - devișnik, de dinaintea nunții).

Am optat în acest an ca probele de concurs să se desfășoare în prezența tuturor participanților, ca fiecare elev și cadru didactic să poată urmări evoluția pe scenă a adevăraților actori din toate județele: Brăila, Constanța, Tulcea, Iași și Suceava. Prin urmare, cei peste 65 de elevi, profesori și organizatori au fost familiarizați cu riturile de anticipație – preliminare ale căsătoriei (sau premaritale), apoi cu cele ale nunții propriu-zise, precum și cu riturile, obiceiurile de după nuntă.

Dintre riturile premaritale au fost exemplificate pe scenă: pețitul, logodna – „svatovstvo”, tocmeala pentru zestre, stabilirea datei nunții și alegerea persoanelor cu rol ceremonial, invitarea rudelor și a prietenilor la nuntă, discuții privind pregătirea spațiului pentru nuntă. Petrecerea fetelor („devișnik), precum și pregătirea batistelor brodate, specifice rușilor lipoveni, dar și petrecerea băieților („akolișna/„akolișnaia) au intrat și ele în prezentările elevilor. Fiecare grup de câte 6 elevi din cele nouă din concurs a evidențiat specificul județului, cu interpretarea cântecelor tradiționale, chiar în graiul rușilor lipoveni. A fost o adevărată și captivantă călătorie în timp și spațiu.

Referitor la logodna tinerilor ruși lipoveni - svatastvo”/„svatanie, unii elevi au surprins pe scenă și momentul în care fata îi oferă tânărului un batic, ca semn al acceptării cererii în căsătorie, chiar în casa fetei, acolo unde se întâlnesc părinții mirelui și ai viitoarei mirese. Și pentru că nimic nu se poate înfăptui fără voia Domnului, tinerii îmbrăcați în port tradițional au adresat ruga pentru ca Dumnezeu să le accepte căsătoria și să-i ferească de cele rele, apoi tinerii făcând plecăciuni în fața părinților și cerându-le binecuvântarea.

Dintre obiceiurile din ziua nunții, au fost prezentate la concurs momentele semnificative: înveşmântarea miresei, plecarea după naşi, ori după mireasă, piedicile rituale privind vânzarea-cumpărarea miresei, despărțirea miresei de casa părintească, împletirea părului fetei, însoțirea mirilor spre biserică, cununia religioasă, ospăţul. 

Nunții propriu-zise (svadiba), care la rușii lipoveni începe duminică dis-de-dimineaţă, și niciodată sâmbătă sau în post, i-au fost dedicate mai multe momente. Am văzut cum mirele și nașii ajung la casa miresei după înveșmântarea acesteia, cum înainte de cununia religioasă, care are loc imediat după liturghie, există obiceiul de vânzare-cumpărare a miresei chiar în casa părintească a fetei. Cum mireasa este adusă în fața mirelui doar după negocieri intense și abia după răsplata satisfăcătoare (în bani sau obiecte). Cu această ocazie sunt interpretate cântece specifice, vesele («Уж ты, утка, луговая», «Что во саду перепёлочка»), unele ironice la adresa cumpărătorului mai puțin generos (cum este, de exemplu, cântecul – «Скупые бояры»), precum și cântece triste, de despărțire la momentul împletirii de către mamă a părului miresei într-o coadă simplă, prinsă cu o panglică („lenta”), când se cântă «Ни трубушки трубят». Părinții miresei (tatăl duce icoana, pe care părinții o dăruiesc apoi tinerilor căsătoriți, iar mama - o pâine tradițională și sare) conduc tinerii și alaiul restrâns la biserică pentru cununia religioasă. Aici, după liturghie, urmează cununia religioasă (venceanie”), oficiată în limba slavonă. Mirele este îmbrăcat într-o cămașă tradițională (rubașka), prinsă cu un brâu (пояс), iar mireasa - în rochie lungă, ori costum cu fustă lungă, de asemenea, prinsă tot cu un brâu, iar capul îi este acoperit cu un batic. Apoi, am văzut și cum nașa, chiar în biserică, îi despletește părul fetei, împletit de dimineață într-o singură coadă de către mama ei, și-i împletește două codițe („pe dos”), pe care le prinde apoi într-un coc ce este acoperit cu o tichie, căciuliță denumită „kicika (frumos brodată, unele modele chiar dantelate), iar peste se acoperă cu un kaseak” - un fel de maramă și apoi batic. La rușii lipoveni, kicika reprezintă simbolul femeii măritate. Fetele poartă și ele capul acoperit cu un batic la biserică, numai că părul este strâns într-o coadă împletită și legat cu lenta.

După cununia religioasă se pleacă la casa mirelui, unde practic are loc despărțirea de vechea stare și trecerea spre noua stare existențială, urmând integrarea în noua calitate, cea de familie, cu orânduieli pentru cei căsătoriți.

Înainte de a urca pe scenă, elevii și cadrele didactice erau prezentați de către eleva Livia Ulian de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Tulcea. Pe pagina noastră „Redactia Zorile” de facebook, a postat în direct Mihăiță Damian, iar fotografiile au fost realizate de Valentin Filat. Buna desfășurare a evenimentului de la Brăila a fost urmărită, pas cu pas, de către directorul general Valentin Alin Stalenoi, Alexandra Platon și Zaharia Susoi.

Despre Taina Căsătoriei, ca ritual creştin de integrare în comunitatea ecleziastică, le-a vorbit elevilor și președintele CRLR, Silviu Feodor: „Taina Sfintei Cununii reprezintă partea centrală a tradițiilor și obiceiurilor de nuntă. Nunta în sine este evenimentul de început al propovăduirii în lume a învățăturilor Mântuitorului nostru. La o nuntă, Isus Hristos a transformat apa în vin. Pricina căsătoriei este iubirea. Trebuie să ținem cont nu numai de valoarea culturală și spirituală a obiceiurilor de nuntă, dar și de stilul de viață al mirilor înainte de cununie, de păstrare a curățeniei sufletești, respectarea regulilor bisericești, a postului, rugăciunii și împărtășaniei, așa cum au fost ele păstrate și transmise de predecesorii noștri. Toate acestea sunt precepte pentru o viață în familie fericită, întrucât, așa cum este descrisă de Sfinții Părinți, familia este cununa creației lui Dumnezeu. Toate aceste aspecte trebuie să determine pe părinții și nașii tinerilor să se roage pentru miri, iar ospățul trebuie să fie și un gest de milostenie pentru nevoiași.

Tradițiile noastre de nuntă impun și cunoașterea limbii materne, a graiului nostru. Dialogul, replicile, cântecele noastre, glumele – toate au și farmecul lor aparte, fiind capabile să creeze atmosfera de sărbătoare”.

 O NUNTĂ cu particularități din fiecare județ

Prin urmare, la Brăila a fost o impresionantă sărbătoare a tradițiilor, o bucurie a ochiului și a sufletului, o mare nuntă, cu particularități din fiecare județ. Și dacă la alte concursuri o atenție deosebită se acordă pronunției, aici, graiul rușilor lipoveni din România a răsunat pe scenă și chiar putea fi studiat, în special de către filologi. Elevii, pe lângă dezvoltarea cunoștințelor de limba rusă, de îmbogățire a lexicului, au putut învăța termenii specifici nunții, chiar prin comparare (de exemplu, dacă în Dobrogea pentru logodnă se folosește termenul „svatostvo” sau „svatanie”, în nord este înlocuit cu „zaruci”/„zarucina”).

S-au acordat premiile I, II, III și o mențiune, cu diplome de la MEC și adeverințe de la IȘJ-Brăila. Președintele CRLR, Silviu Feodor, și președintele Comisiei Centrale, prof. univ. dr. Leonte Ivanov din Iași, au oferit diplomele și premiile în bani de la CRLR, inclusiv de participare pentru cei fără premii. De asemenea, deputatul Andrian Ampleev, reprezentantul CRLR în Parlamentul României, a oferit un premiu în bani grupului reunit de liceeni din Tulcea pentru „complexitatea programului prezentat de aceștia pe scenă”.

În cuvântul său de închidere, președintele Comisiei Centrale, prof. univ. dr. Leonte Ivanov, a reiterat și-n acest an rugămintea ca la edițiile viitoare să nu facă parte din rechizita de scenă obiectele de cult ale rușilor lipoveni (icoana, lestovka ș.a.).

Și pentru că un concurs rămâne un concurs, unii trebuie să se resemneze că nu au câștigat și să nu insiste să fie instituite fel și fel de diplome. În schimb, trebuie să fie mândri că au ajuns la etapa națională și să persevereze, să participe la următoarele ediții și să demonstreze că sunt și mai buni. Elevii au avut posibilitatea să viziteze Brăila, să cunoască oameni noi, să lege prietenii. Reprezintă un avantaj și faptul că aceste competiții se desfășoară mereu în alte orașe, CRLR oferind posibilitatea participanților să viziteze locuri noi și obiective culturale și turistice.

Prof. univ. dr. Leonte Ivanov, referindu-se la acest aspect, a subliniat că „o competiție își pierde sensul și practic nu mai este motivantă dacă numărul de diplome și premii oferite de către organizatori este prea mare. Diplomele de participare din partea Comunității, precum și cele speciale pun în umbră, le banalizează pe cele care contează cu adevărat, ale Ministerului Educației și Cercetării. Este de înțeles să fie premiați și răsplătiți cei merituoși, elita participanților. Pentru ceilalți, rămâne onoarea de a fi concurat, de a-și fi probat capacitățile, iar răsplata pentru ei o constituie minivacanța petrecută cu ceilalți elevi, impresiile despre concurs și despre oraș, precum și prieteniile legate”.

 TRADIȚIILE SUNT PE MÂINI BUNE!

Elevii și profesorii din cele cinci județe n-au venit la Brăila pentru distracție, pentru a cânta sau a dansa. În orașul de pe malul Dunării am urmărit cu satisfacție rezultatul muncii lor de un an de zile, de cercetare a folclorului din zona de proveniență, de culegere a informațiilor privind ceremonialul nunții, devenind pe scenă protagoniști deopotrivă.

Peste ani, poate că unii dintre ei vor participa cu referate și comunicări despre tradițiile rușilor lipoveni la simpozioanele științifice naționale sau internaționale, ori își vor putea organiza propria nuntă în conformitate cu cele studiate, ori nunta prietenilor lor. Au devenit specialiști pe această temă interesantă, cu o sumedenie de obiceiuri, care,și cu sprijinul CRLR, reînvie în multe localități.

Prin urmare, tradițiile sunt pe mâini bune!

Lista cu laureații ediției de la Brăila am inserat-o pe pagina 20 a publicației noastre și-i felicităm pe elevii și cadrele didactice prezente la Brăila, pentru felul cum au reușit să aducă pe scenă esențialul, să evidențieze frumusețea momentelor din ceremonialul nunții la rușii lipoveni din România. Locul I al elevilor din Sarichioi a fost, probabil, și rezultatul muncii profesorului coordonator - directorul Școlii Gimnaziale din Sarichioi, Natalia Pavlov, care, în urma studiului intens, temeinic de câțiva ani, a realizat în februarie 2006 lucrarea de diplomă O perspectivă comparată asupra ritului nupțial, Studiu de caz: Nunta la lipovenii din Sarichioi (coordonator științific: lect. dr. Ioana Fruntelată).

Ne amintim și de colega noastră Alexandra Platon, care, după o cercetare asiduă a ceremonialului nunții cu precădere în Dobrogea, a reușit în septembrie 2018 să-și organizeze propria nuntă, de poveste, cu Petre Platon, la Slava Cercheză, județul Tulcea, cu respectarea tuturor elementelor tradiționale ale ceremonialului.

 EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFII

Galeria de la mansarda Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) din Brăila a găzduit, cu sprijinul dnei Alina Sulicu, expoziția de fotografii, realizată de membrii redacției „Zorile”, cu imagini reprezentative pentru fiecare obicei din ceremonialul nunții la rușii lipoveni din România.

De asemenea, participanții la concurs au adus fotografii vechi și au povestit despre momentele surprinse cu ani în urmă, la nunțile rudelor apropiate. Imaginile culese de membrii redacției „Zorile”, scanate și prelucrate la fața locului, vor fi cuprinse în volumul „Nunta la rușii lipoveni”, care va fi editat în decursul anului viitor, și va cuprinde toate referatele, cânte-cele și lucrările pe această temă.

Un colț muzeistic cu obiecte specifice rușilor lipoveni a fost amenajat în CJCPCT, cu implicarea președintelui CRL-Brăila, Maria Milea, și a secretarului comunității locale, Ana Oprea.

 MEMBRII COMISIEI NAȚIONALE

Din Comisia Centrală a Concursului Național „Istoria și tradițiile rușilor lipoveni”, numită prin decizia MEС, au făcut parte: Leonte Ivanov, prof. univ. dr. la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași – președinte; Livia Neculai, expert-inspector la MEN – președinte executiv; Svetlana Moldovan, redactorul-șef al publicației „Zorile” și coordonatorul proiectului educațional – președinte de onoare; Gina Anton, inspector școlar la IȘJ-Brăila – vicepreședinte al Comisiei.

Aceștia au urmărit ca reprezentările, conforme cu timpul acordat, să fie în limba maternă, ținând cont de creativitatea elevilor și de cunoștințele dobândite de aceștia în urma cercetărilor de teren pe tema nunții. Au fost apreciate informațiile ce țin de istoria locală și cunoașterea tradițiilor și a obiceiurilor legate de nunta la rușii lipoveni.

Reamintim că ediția I a acestui nou concurs școlar național a avut loc în 2019 la inițiativa redactorului-șef al publicației „Zorile”, desfășurându-se în perioada 7-9 martie 2019 la Tulcea și fiind dedicată sărbătorii populare laice Maslenița (Săptămâna Albă)Întâmpinarea primăverii.

 EDIȚIA 2021

Dintre cele trei mari momente ale existenței umane: nașterea, nunta și moartea (înmormântarea), am ales în acest an nunta pentru că reprezintă zorii unui nou început, în urma nunții rezultând nucleul tradițional, fa-milia, în care ia naștere apoi omul.

Vom continua activitatea noastră de cercetare, a elevilor, cadrelor didactice, a părinților și bunicilor, și ne vom pregăti pentru ediția a III-a a concursului școlar național de anul viitor, pe care o vom dedica nașterii – tot ca rit de trecere. Vom studia obiceiurile, tradițiile, riturile legate de nașterea la rușii lipoveni (sosirea pe lume), incluzând botezul care este considerat tot o naștere - cea spirituală a omului. Dar vom culege și textele în limba rusă ale cântecelor de leagăn.

Și pentru că tehnologia joacă un rol important în viața omului contemporan, ediția din 2021 va fi și ea diferită, în sensul că prezentările vor fi sub formă de interviuri ori slide-show-uri realizate de către elevii-reporteri, cu ajutorul telefoanelor mobile personale sau pe laptop. Prezentările Power Point, de maxim 20 de slide-uri, pot conține imagini comentate în limba maternă referitoare la naștere, botez, cântece de leagăn și alte informații sugestive.

Succes!

 Laureații Concursului Școlar Național ,,Istoria și tradițiile rușilor lipoveni”,

Nunta la rușii lipoveni din România (ediția a II-a, 21-23 februarie 2020, Brăila)

 Premiul I

 Elevii de la Școala Gimnazială din Sarichioi, jud. Tulcea (profesor îndrumător: Natalia Pavlov): Pavlov Sofia (cls. a VI-a), Haralambie Livia (cls. a VII-a), Susoi Eliza (cls. a VII-a), Cuprian Ștefan (cls. a VIII-a), Listrat Alexandra (cls. a VIII-a), Susoi Alvian Alin (cls. a VIII-a).

 Premiul II

Elevii din județul Suceava (Andrian Nina – însoțitor; Paulina Ivanov - profesor îndrumător): Andrian Raisa (cls. a VII-a) și Alexa Denis (cls. a VII-a) de la Colegiul Tehnic ,,Mihai Băcescu” Fălticeni; Filip Valentina (cls. a X-a), Petrov Alexandra (cls. a IX-a) și Moisii Alexandra (cls. a X-a) de la Colegiul Național ,,Nicu Gane” Falticeni; Miftode Laurențiu (cls. a VII-a) de la Școala Gimnazială Manolea;

Premiul III

 Elevii din Ghindărești, județul Constanța (profesor îndrumător: Anfisa Demid) studiază la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” Hârșova: Alistarh Alexandru (cls. a IX-a), Grigore Iuliana (cls. a IX-a), Fedot Livia (cls. a IX-a), Vasilisca Larisa (cls. a X-a), Lintarof Daniel (cls. a XI-a), Mihail Irina (cls. a IX-a).

 Mențiune

Elevii din județul Tulcea (profesor îndrumător: Paraschiva Bădescu): Ciotic Evelina (cls. a VII-a) de la Școala Gimnazială ,, Elena Doamna” Tulcea; Ciorbac Iulian (cls. a VI-a) și Covaliov Andrei (cls. a VI-a) de la Școala Gimnazială nr. 12 Tulcea; Andrei Manuel (cls. a VIII-a), Chirilă David (cls. a VIII-a) și Feodorov Ana-Maria (cls. a VIII-a) de la Școala Gimnazială Slava Cercheză.